Palatul Parlamentului e o clădire în jurul căreia se învârt multe superlative. Este cea mai grea clădire din lume, cea mai scumpă clădire administrativă din lume și a doua cea mai mare clădire administrativă, ca suprafață, din lume [prima este clădirea Pentagonului].
Pentru construcția Palatului Parlamentului s-au folosit tone mii de tone de ciment, marmură, oțel, nisip, lemn, cristal, sticlă și piele. Sute de oameni - ghidul nostru spunea că circa 700 - au lucrat, în schimburi, timp de câțiva ani, la construcția clădirii. Zeci de oameni au murit pe șantierele sale.
Cunoscută în trecut drept Casa Poporului, clădirea Parlamentului este, într-adevăr, impresionantă, dar nu știu dacă neapărat într-un sens bun. Nu are un stil anume, ci e un amestec de stiluri care se potrivesc, pe alocuri, ca nuca în perete. Ideea e că se vede de la o poștă că Parlamentul nu a fost construit pentru a fi util și estetic, ci pentru a impresiona și a lua ochii. Și exact asta și face.
Mda. Şi acum vor construi o altă hidoasă clădire megalomană în apropiere, tot fără scop utilitar: Catedrala Mântuirii Neamului.
RăspundețiȘtergereIs curioasa cat la suta din banii pentru catedrala is donati de oameni.
RăspundețiȘtergereCam 50% zic ei. Restul provin din buzunarele contribuabililor, dintre care în jur de 86,7% s-au declarat ortodocşi la ultimul recensământ. Deşi am o vagă bănuială că şi din buzunarul celorlalţi 13,3% dintre care fac parte şi eu, lucru care mă nemulţumeşte profund, deoarece acele sume ar putea fi alocate altor sectoare mai importante cum ar fi sănătatea, educaţia sau infrastructura. Bine că susţinem material o gaşcă de paraziţi în ţoale popeşti, foşti coloboratori ai regimului comunist, actuali delapidatori.
RăspundețiȘtergereCu cheltuiala asta mare [mare e un cuvant mic pe langa cat se cheltuie] pe biserici nu is nici eu de acord. Asa cum zici tu, banii ar putea merge in multe locuri unde chiar ar fi nevoie de ei.
RăspundețiȘtergereTii minte anul trecut, cand unul dintre mai marii bisericii [nu mai stiu sigur cine si n-as vrea s-o dau in bara dand nume aiurea] zicea ca iesirea din criza sta in construirea cat mai multor biserici? Motivatia era ca acolo merg oamenii sa se roage, asa ca..parampam, iesim din criza.
Si mai era si targul de obiecte bisericesti, care e horror de-a dreptul si care iti arata exact cat de greu o duce biserica. Haine cu Swarovski si alte minuni de-astea. Ca, de, doar nu o sa vorbesti despre bogatia sufletului si despre cum sa fii modest si smerit imbracat in haine obisnuite.
Frumoase fotografiile, vorbesc de bunastare si lux. "Poporul", din care fac si eu parte, sincer, nu am ajuns sa vizitez. Suntem prea saraci pentru a ne rupe de realitatea fiecarei zile pe care o traim.
RăspundețiȘtergereDa, intr-adevar, Palatul Parlamentului e o oda inchinata bunastarii si luxului. Si, de cand a fost construit pana acum, nu a reprezentat nicidecum poporul roman - cel putin din punct de vedere vizual.
RăspundețiȘtergereEu am avut ocazia sa vad numai o parte din Palatul Parlamentului, dar ceea ce am vazut m-a impresionat. Nici in ziua de zi nu am reusit sa inteleg pe ce tip de razboaie s-au tesut covoarele alea de dimensiuni extreme. Mi s-a parut ca un covor ar fi putut acoperi lejer un teren de handbal. Poate ca palatul luat ca ansamblu nu intruneste criteriile zilelor noastre, insa cu siguranta se gasesc acolo multe lucruri de calitate. De care cred ca ar trebui sa fim mandri, pentru ca le-au facut romanii nostri cu extrem de multe sacrificii. Si care astazi nu stiu daca s-ar mai putea face...
RăspundețiȘtergereDa, e impresionant de la un capat la altul, nu zic nu. Dar pare cam prea mult, cam prea impresionant, nu stiu daca ma fac suficient de bine inteleasa.
RăspundețiȘtergereSa stii ca si noi ne-am uitat atent la covoarele alea enorme, tocmai pentru ca ne intrebam cum or reusit oamenii sa faca asa ceva. Dar, daca mergi de aproape, se vede ca sunt mai multe covoare cusute unul de altul. In unele locuri, sunt cusute chiar cu ata alba, asa ca se vede tare de tot.
Partea buna e ca sunt covoare mari si arata bine, plus ca spune ca putem face lucruri deosebite, de care poti fi mandru. Partea proasta e ca, daca cineva a fost in stare sa le coasa cu ata alba, de sa se vada din avion, ne dam iar cu firma inc ap la final, cu cate unii neica-nimeni pentru care toata povestea asta n-are nicio valoare, iar esteticul nu s-a inventat: el merge la lucru si atat!
RăspundețiȘtergereParte buna e ca in interior cladirea impresioneaza, intr-adevar, ceea ce iar te face mandru ca romanii sunt artisti de-a dreptul si sunt in stare sa te faca fie sa ramai mut, fie sa casti gura in timp ce-ti curg lacrimi pe obraz. Partea proasta e ca e "locuita" de oameni ce n-au nimic in comun cu valoarea aceea, ca nu e pusa absolut deloc in valoare, adica aranjata si folosita astfel incat tot amestecul acela sa aiba un sens si sa aduca eventual si ceva venituri.
Partea buna cu biserica si credinta e ca oamenii isi mai aduc aminte de valori si morala. Partea proasta e ca o fac doar de sarbatori si sunt indemnati la asta de unii care s-au invatat sa faca negot profit cu asta, sa-si umfle burtile si sa traisca in lux pe seama credintei ori slabiciunii oamenilor.
PArtea buna e ca avem lucruri si oameni fantastici in Romania. Partea proasta e ca neghina si buruienile la acopera de aproape nu mai respira si nu se mai vad.
Partea proasta e ca media si Internetul gem de interese, obsecintati si monstruozitati. partea buna e ca sunt inca locuri si oameni cu aici, si ca frumosul, umanitatea, dragostea si prietenia exista, traiesc, se perpetueaza... E singura sansa ca maine tara asta sa fie altfel si sa ne fie tuturor m ai bine!
Felicitari, Ioana! Si voua, prieteni ai ei si ai frumosului, vietii si spiritului!
O alta chestie care ma uimise la Palat era ca modelul de pe covoare se regasea si in sculpturile de pe pereti - erau facute asa, sa se potriveasca unele cu altele. Desi, daca nu era ghidul care sa ne arate asta, nu cred ca am fi observat vreunul.
RăspundețiȘtergereMersi tare mult de vizita si de comentariile frumoase! :)