Şi a fost Cafeneaua Fotografilor

…şi am reuşit, în sfârşit, să ajung şi eu la Bucureşti să particip la eveniment. Până acum, munca mea pentru proiectul Cafeneaua Fotografilor se rezuma la redactarea unui comunicat de presă. Iar pe colegii de la Fotografa nu i-am văzut niciodată, vorbim doar pe mail sau la telefon. Luna asta, la cea de-a patra Cafenea, mi-am luat inima-n dinţi şi rucsacul în spate şi am pornit-o către Bucureşti.


Bine, mi-a luat cam o oră să găsesc Club A [m-am învârtit ca un titirez pe străduţa aflată la zece metri de el] şi, chiar şi aşa, tot am ajuns prea repede. După vreo oră jumate în care m-am bucurat doar de compania sticlei de Cola, a venit Andrea [coordonatoarea proiectului Fotografa.ro – mai pe scurt, şefa]. Ideea noastră a fost să stăm la o bere şi o poveste împreună, da’ lumea începea deja să se adune şi erau cam multe de aranjat pe-acolo, aşa că am amânat distracţia. Mai apoi au venit Raluca şi Roxana, iar mai mai apoi, Geo şi Mircea.


Lume s-a strâns destulă, fetele ziceau că e mai bine decât altădată. Fotografiile prezentate au fost destul de bune, deşi nu toate respectau tema [“Fotojurnalism”]. Totuşi, concurenţii m-au surprins destul de neplăcut prin reticenţa cu care primeau criticile. Unii începeau să spună că “Ştiţi, da’ e fotografie făcută pe film…”, “Da’ eu am prezentat fotografia asta şi în cadrul evenimentului X, dar cei de acolo au lăudat-o…”, “Ba da, cum să nu fie fotojurnalism?” şi tot aşa. Majoritatea argumentelor erau puerile de-a dreptul. Ce contează că e fotografie pe film? Ce relevanţă are asta? Ţi s-o spus că fotografia nu transmite nimic – n-o să se schimbe cu nimic asta dacă ne spui că e pe film.

[Andrei Pungovschi şi Mihai Vasile]

Părerea mea e că majoritatea veniseră acolo cu gândul că toţi o să picăm pe spate la vederea fotografiilor lor şi că o să plouă cu laude necontenite, că Andrei Pungovschi şi Mihai Vasile or să pice şi ei pe spate ş.a.m.d. . Şi n-a fost chiar aşa, deci s-au cam supărat toţi. Păcat. Mie cam toţi mi-au părut fotografi buni, da’ dacă la douăzeci şi-un pic de ani îs aşa plini de ei…e cam nasol.

[Andrea - interviu pentru TVR :) ]

Mi-a părut rău că nu am putut sta mai mult cu colegii de la Fotografa [urma vineri, şi eu păream să fiu singura de pe-acolo care trage chiulu’ de la şcoli], mi-a părut rău că nu am putut sta la o bere şi o poveste cu Andrei Pungovschi, aşa cum ne înţelesesem [el trebuia să plece urgent din oraş, aşa că nici vorbă de rămas pe-acolo după Cafenea], mi-a părut rău că tre să amânăm atâtea beri şi atâtea discuţii pentru data viitoare când voi veni la Bucureşti. Sper ca asta să se întâmple curând.



[oferirea/primirea premiilor]

Una peste alta, mie mi-a plăcut Cafeneaua. Astfel de proiecte ar merita organizate mai des, şi de către alţii [ca să putem participa şi noi, bwhahahaaaa!!]. Da’ pentru ca astfel de proiecte să aibă succes, oamenii ar trebui musai să înveţe să fie mai deschişi la critici.