Tati, tati, ninge!!

De regulă, companiile de telefonie mobilă din România au reclame TV foarte faine. Mai puţin Zapp, cu spotul care mi-a traumatizat serios adolescenţa [ăla de toată familia se adunase în jurul bradului şi zbiera “Zapp…online!!”], şi mai puţin combinările la cartelă, care nu-mi plac nicicum.
Cosmote-ul are aproape mereu reclame simpatice, cu rare mici scăpări [“Mi-am încărrrrcat carrrrtela s-o sun pe Mirrrelaaaa, mai ieftin ca o Coooola…”].


Ei, ultima reclamă a lor e cu un tip care vrea să-i ofere copilului său zăpadă iarna. Îşi adună prietenii şi încep toţi să arunce scârţ [polistiren, pentru cei nefamiliarizaţi cu termenul] mărunţit de pe clădiri. Copilul, fericit de ninsoare, dar neştiind că tata e responsabil de ea, îl sună pe acesta, fericit, şi strigă “Tati, tati, ninge!!!”. [Exact în secunda în care am scris chestia asta s-o auzit reclama din camera cealaltă, de la ai mei. Rulează în FOARTE heavy rotation, tre s-o fi văzut şi voi.] Bănuiesc că ideea celor care au realizat spotul a fost să fie drăguţ, şi bănuiesc că mulţi telespectatori îl văd aşa. Da’ pe mine mă sperie urât de tot.

Pentru că mă văd pe mine, peste vreo zece-cinşpe ani, adunându-mi prietenii pe clădiri, cu saci de scârţ în braţe. Când oi avea eu copii, n-a mai ninge deloc. Le-oi povesti copiilor de zăpadă cum îmi povesteau ai mei de comunism.
O să le arăt ălora mici poze cu zăpadă şi o să-i duc apoi la congelator [o să-mi cumpăr un congelator stricat, special pentru asta] şi o să le explic “Uite, chestia asta de pe pereţii congelatorului era pe străzi mai demult, de o juma’ de metru grosime.”.


Şi e trist, e tare trist. Mi-e foarte milă de copiii de azi, şi mi-e mai milă de copiii pe care-i vor avea ei. Au pierdut iernile alea frumoase de care ne bucuram noi când eram mici.