Hai să ne fac o poză

Dezavantajul în a fi mereu cu camera atârnată de gât e că eu nu apar aproape niciodată în poze. În serii enorme de fotografii de la diferite chefuri sau evenimente, eu nu apar deloc, pare că n-aş fi fost niciodată acolo.
Nici cu alţii nu prea am poze, pentru că de regulă nu las camera din mână, o folosesc doar eu.
Într-o zi stăteam cu Adi şi ne gândeam că nu avem nu ştiu câte fotografii împreună, că nu ne prea face nimeni. Dup-aia am zis…băi, stai, eu sunt fotografa aici, ce naiba, eu o să fac pozele. Bine, eu şi trepiedul sau alte obiecte de suport, că de poze cu mâna întinsă mi s-o cam acrit.


Ideea e că de-acuma o să avem poze mai multe cu noi :) Nu o să mă comport ca şi cum blogul ăsta ar fi Hi5 [îmi cer scuze, da’ prezenţa mea pe situri de socializare s-a redus la Hi5 şi Vampire Freaks, deci nu pot face altă comparaţie],da' fotografia asta mi-e mult prea dragă ca să n-o pun aici.